Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murul
Zmeurul si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilor gustative ale fructelor si valorii terapeutice ale frunzelor si lastarilor.
 Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand fi cultivate pe langa garduri si alei si chiar in cultura compacta in gradinile particulare, producand fructe proaspete in tot cursul verii, pana in luna octombrie.
Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesite cerinte speciale.
Zmeurul

Denumire populara: zmeur, rug de munte
Zmeurul este un arbust fructifer cu frunze cazatoare, ce poate atinge inaltimea de 1,5-2m . Frunzele sale sunt de culoare verde, forma palmata si margini zimtate. Florile Zmeurului sunt mici, de culoare alba, planta inflorind in iunie pana in septembrie. Ramurile de Zmeur sunt drepte, arcuite spre varf si acoperite cu tepi ascutiti, dar apar si lastari taratori astfel ca forma generala a arbustului este una de tufa. Fructele Zmeurului sunt de culoare rosie, de dimensiuni diferite (mai mici sau mai mari, de forma semirotunda sau mai alungita- in functie de varietate) foarte aromate si dulci atunci cand sunt coapte, la maturitate. Arbustul produce fructe pe toata durata verii si pana toamna. De curand, exista varietati de Zmeur cu fructul galben, la fel de dulce si aromat precum cel rosu.
Zmeurul tolereaza mai multe tipuri de sol, bine drenat, cu pH 5-7, in plin soare; este o planta rezistenta la seceta si la temperaturi scazute si este perfect adaptata la conditiile de clima temperata. Zmeurul este un abust invaziv, astfel ca este necesara tinerea lui sub observatie si monitorizarea permanenta a dimensiunilor sale, daca nu dorim sa ne invadeze toata gradina. Zmeurul se poate toaleta de pana la 3 ori/an, pentru controlul dimensiunilor sale si pentru indepartarea ramurilor uscate. Zmeurul este un arbust autopolenizator.

Inmultirea zmeurului se poate face prin mai multe metode: drajonare, despartire de tufe, marcotaj sau butasire. Cea mai practica metoda este inmultirea prin drajoni.
Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular al zmeurului de a forma muguri (mai ales pe portiunile ingrosate) din care iau nastere lastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de zmeur. Acesti lastari se pot forma si din mugurii de la partea bazala a tufei.
La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau bazali se hranesc pe seama plantei mama, dar in scurt timp iti formeaza un sistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si plantati independent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii.
Capacitatea de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta a tufelor, asigurand astfel longevitatea plantatiilor. Producerea drajonilor se poate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile de productie (care dau fructe), in varsta de 4-5 ani.
Lastarii (drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat in cursul verii se recolteaza cu radacini, in toamna aceluiasi an, dupa caderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea in vegetatie.
Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm, 50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La plantare tulpina se scurteaza cu 15-20 cm.

Murul

Murul este un arbust fructifer peren, cu frunze cazatoare, de pana la 3m inaltime, cu aspect de tufa. Ramurile sale sunt drepte si curbate in partea superioara, acoperite de tepi puternici; exista si soiuri semicataratoare ce pot fi dirijate pe spaliere, insa acestea nu sunt atat de rezistente la temperaturi foarte scazute (sub -17grdC). Murul este o planta ce rezista la temperaturi scazute, insa este mai putin rezistent din acest punct de vedere comparativ cu Zmeurul. Frunzele sale sunt palmate, cu margini neregulate, iar florile sunt mai mari decat la Zmeur, au aceeasi forma si sunt de culoare alba sau roz. Arbustul infloreste in perioada iunie-august. Fructele Murului se numesc Mure si sunt rosii si acrisoare la inceput si negre si dulci la maturitate, recoltarea acestora fiind mai tarzie fata de zmeura, respectiv perioada de recoltare este august-octombrie.
Murul se poate planta in diverse tipuri de sol, bine drenate, in plin soare. In primul an de la plantare, tufele de mur trebuie sapate usor din cand in cand si trebuie udate daca pamantul nu este suficient de hidratat- dar nu in exces. Tufele nu sunt foarte productive in primul an de la plantare si trebuie toaletate pentru stimularea aparitiei lastarilor noi si indepartarea celor deteriorati. Murul se poate fertiliza la inceput, pentru a-l ajuta sa creasca si sa devina mai viguros. El este mai rezistent la seceta fata de Zmeur, datorita radacinilor mai adanci, dar numai dupa dezvoltarea sa riguroasa. Murul este un arbust autopolenizator.

Inmultirea murului se poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina, despartirea tufelor. Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin marcote.
Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante. De aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august.
Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o portiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamna sau primavara.
Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi la plantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie.
Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole zonale.

Agris

Agrisul este un arbust fructifer peren cu aspect de tufa, cu frunze cazatoare, ce poate atinge o inaltime de cca. 1-1,5m. Crengile agrisului sunt ascendente si din loc in loc prezinta spini iar frunzele sunt de culoare verde, de forma lobata si sunt acoperite cu puf mai dur. Agrisul infloreste primavara, in perioada aprilie-mai si are florile mici, de culoare verde sau verde-maroniu; vara, in urma acestora apar fructele- agrise, de forma sferica sau ovala. In functie de varietate, fructele agrisului pot fi galbui, verzi, verzi- rosietice sau rosietice. Ele sunt foarte rezistente pe crengi (nu se strica repede) si au un gust acrisor sau dulce-acrisor, in functie de faza de coacere a acestora. Agrisul produce o cantitate mare de fructe (5-6 kg/tufa) incepand cu al treilea an de la plantare, daca este ingrijit corect.
Agrisul se planteaza in locuri semiumbrite sau mai racoroase, in soluri usor acide sau mai acide, cu pH  4,8-5,2. Este un arbust rezistent la temperaturi scazute; el necesita toaletare, pentru a produce fructe- se vor elimina crengile rupte, deteriorate sau batrane. Agrisele au proprietati medicinale, ele sunt bogate in vitamine si minerale: vitaminele A, B, C si P, acid citric, potasiu, calciu, fosfor, sodiu. Agrisele au proprietati tonice si digestive, laxative, depurative si diuretice si se recomanda in curele de slabire.

Agrisul este un arbust fructifer ce infloreste primavara, in perioada aprilie-mai. Agrisele sunt fructe rezistente si au un gust dulce-acrisor cand sunt coapte. Agrisul se planteaza in locuri semiumbrite sau mai racoroase, in soluri usor acide, cu pH 4,8-5,2. Anual, este indicat sa ingrijesti arbustul, prin taierea crengilor uscate sau batrane.

Alun cret

Corylus avellana Contorta este un arbust cu frunze cazatoare, avand crestere lenta. Inaltimea maxima la care poate ajunge acest arbust este de cca.5m, aceasta fiind atinsa in cca. 20-25 de ani, iar largimea coroanei sale variaza intre 1,5 si 3m. Corylus avelana  Contorta este un arbust decorativ datorita formelor pe care le au crengile sale, deoarece acestea sunt contorsionate, crete. Frunzele de Corylus avelana Contorta sunt de marimea unei palme, de culoare verde, florile sunt lunguiete si galbene si apar la sfasitul iernii sau primavara devreme; toamna, fructele pe care le face acest arbust sunt alune asemanatoare cu alunele de padure.

Corylus avelana Contorta este un arbust rezistent atat la temperaturi scazute cat si la temperaruri ridicate, solurile in care se poate planta pot fi neutre sau mai acide, argiloase sau calcaroase insa foarte bine drenate. Se recomanda amplasarea Corylus avelana Contorta in locuri insorite sau cel mult semiumbrite. Tunderea acestui arbust se poate realiza in perioada noiembrie- februarie.

Coacaz negru si rosu

Coacazul negru este un arbust fructifer peren, cu frunze cazatoare, de inaltime pana la 2m si largime cca.1-1,5m. Frunzele plantelor de coacaz sunt de culoare verde inchis la partea superioara, de forma unei inimi, cu 3 lobi si margini neregulate. Arbustul de ribes nigrum are aspect de tufa, crengile sale nu sunt acoperite cu tepi si infloreste in perioada iunie-iulie. Florile coacazului negru au culoare galben- verzuie de obicei insa pot fi si rosiatice. In urma acestora apar fructele care sunt rotunde si aproape negre si sunt dulci cu aroma specifica. De fapt tot arbustul emana un miros specific.  Ribes nigrum este o specie foarte rezistenta la temperatura scazuta (sub -30grdC).
Ribes nigrum se cultiva in soluri afanate, bogate in substante nutritive, bine drenate si usor umede. Astfel, planta de coacaz negru se poate planta in zone mai umbrite si nu neaparat la soare; trebuie prevenita insa udarea sa in exces. In cazul in care nutrientii lipsesc din sol se vor administra ingrasaminte naturale. Tufa de coacaz negru necesita toaletare dupa anul 5, pentru formarea coroanei si stimularea productiei de fructe. Atat frunzele cat si fructele- coacazele negre au proprietati medicinale, actiune revitalizanta, vitaminizanta, tonica generala, antiinflamatorie si antialergica. Se recomanda consumul lor in tratarea anemiilor si a deficientelor de fier, a afectiunilor cardiace, gutei afectiunilor reumatismale. Fructele contin un procent foarte ridicat de vitamina C ( cca.300% peste valoarea zilnica, la 100g), si niveluri ridicate de potasiu, fosfor, fier si vitamina B5.

Coacazul negru si cel rosu sunt arbusti fructifer pereni, cu forma de tufa. Fructele cresc in ciorchini mici, sunt dulci-acrisoare si sunt negre, respectiv rosii. Arbustii rezista foarte bine la temperaturi scazute, insa nu la fel de bine se dezvolta pe canicula si seceta.

Cele mai potrivite soluri pentru coacaz sunt cele permeabile, fertile, suficient de umede, cu reactie usor acida - phH 5-6,5. Alunul cret este un arbust ce face fructe asemanatoare la gust cu alunele traditionale. Alunul cret are si o functie estetica, datorita florilor lunguiete care apar primavara devreme.
Alunul cret poate fi plantat atat in curte, cat si in gradina, cu doua conditii: sa fie plantat intr-o zona insorita sau cel mult umbroasa, intr-un sol neutru, acid, argilos sau calcaros, insa foarte bine drenat.

Catina alba

Catina alba este un arbust fructifer, folosit in special in scopuri medicinale. Catina alba rodeste in anul 3 de la plantare, insa are nevoie de foarte multa lumina. Catina se adapteaza pe orice tip de sol, pe terenuri uscate, prundisuri, dar si pe cernoziumuri si soluri brun-roscate.

Afin

Afinul este un arbust fructifer peren cu frunze persistente, intalnit atat spontan in zonele de munte cat si cultivat in gradini, avand inaltimea cuprinsa intre 30cm si 2m- in functie de varietate. Frunzele afinului sunt mici, de culoare verde si usor mai groase si raman pe ramuri si in timpul iernii. Florile sunt mici, de culoare roz sau roz spre rosu si in urma acestora apar fructele- bobite negre-albastrui usor brumate numite afine. Exista varietati cu port mai inalt si fructele mari si varietati cu port mai scund si fructe mai mici ca dimensiuni. Fructele se coc si se culeg in luna august. Vaccinium este o planta rezistenta la temperaturi foarte scazute. Ea are aspect de tufa.
Afinul se cultiva in locuri insorite, in soluri bogate in substante nutritive, afanate si bine drenate. Daca nu este suficient de umed solul trebuie irigat avand grija ca apa sa nu fie in exces. De asemenea, solul trebuie sa fie mai acid, adica sa aiba un pH intre 4 si 5,5, in caz contrar trebuie administrat un ingrasamant care sa si acidifieze solul. Afinul se poate toaleta, el va produce fructe din abundenta dupa 2-4 ani de la plantare. Afinele au efecte medicinale adica au efecte antiseptice, vasoprotectoare, hipoglicemiante, dermatologice, si ajuta foarte mult in tratarea afectiunilor circulatorii.

Afinul este un arbust fructifer pretios, datorita pretului mare al fructelor. Tufele de afin se cultiva in locuri insorite, in soluri bogate in substante nutritive, afanate si bine drenate. Afinul are nevoie de un sol usor acid, cu pH intre 4 si 5,5, in caz contrar trebuie administrat un ingrasamant care sa il acidifieze.

Capsuni

Capsunul este o planta perena ce produce fructe- capsuni si care poate fi considerata fructifera. Dimensiunile tufelor de capsuni sunt mici, inaltimea lor maxima nu depaseste 20-25 cm si largimea de cca.30-35 cm. Frunzele capsunului sunt mici, au forma pamata si culoare verde inchis, iar florile sale sunt frumoase, asemenea unui trandafir cu petale simple si au culoare alba, roz sau roz-inchis. Exista varietati de capsuni care rodesc de doua ori/an- primavara si toamna si alte varietati care produc constant  si continuu capsuni, timp de cca. 3 luni. Acestia din urma pot avea fructele de dimensiuni usor mai reduse, datorita faptului ca produc constant.
Capsunul se cultiva in gradini in locuri insorite (cu soare pe tot parcursul zilei), iar terenul trebuie sa fie bogat in substante nutritive, afanat si bine drenat. Planta produce stoloni ( lastari la capatul carora apar frunze si radacini) si care trebuie separati de planta principala si plantati separat- astfel se formeaza o noua planta, un nou cuib. Capsunul trebuie fertilizat in mod natural, daca solul nu contine suficiente substante nutritive si trebuie irigat daca timpul e secetos. Sub fiecare tufa, dupa ce se formeaza fructele se aseaza cate o mana de paie, pentru ca acestea sa nu atinga pamantul.

KIWI

Actinidia arguta (kiwi ) este o planta perena cu frunze cazatoare, din categoria plantelor cataratoare, rezistenta la temperaturi scazute. Inaltimea la care  poate ajunge planta de Kiwi este de cca. 7m, iar in latime planta poate atinge chiar si 5m. Planta de Kiwi are o crestere rapida, pentru sustinerea si dirijarea ei fiind nevoie de spaliere. Florile plantei de actinidia arguta sunt mici de culoare alb-crem, iar fructele se numesc Kiwi si au dimensiuni de cca.3cm, iar interiorul sau este plin de seminte negre, marunte. Fructul de kiwi este acoperit cu pielita fina, cu consistenta pieloasa; coaja fructului nu se indeparteaza ci se consuma impreuna cu fructul. Fructul de kiwi este  zemos, aromat iar gustul sau este dulce-acrisor sau dulce daca a fost atins de frig. Recoltarea fructelor de Kiwi se va face toamna, in septembrie-octombrie.
Plantarea Actinidiei arguta se face in  locuri insorite, in care si dezvoltarea ei va fi pe masura, planta suportand insa si locuri semiumbrite. Planta ornamentala Kiwi este iubitoare de apa, totusi solul in care se planteaza trebuie sa fie bine drenat; planta de kiwi nu agreeaza solurile dense, ce potasa in locuri ferite de deranja radacinile sale superficiale. De asemenea, planta de Kiwi se va amplasa ferit de curenti de aer.